Copilul tău are nevoie de poveşti

Body bebe byDanina, colecția Povești

Când am creat Poveşti, colecţia de hăinuţe dedicate celor mici, ne-am întors în copilăria noastră. Ne-am adus aminte de Făt Frumos şi de zmei, de Ileana Cosânzeana şi de zâne, de Cenuşăreasa şi piticii Albăi ca Zăpada. Ne-am dat seama cât de profund imprimate în mintea noastră sunt aceste poveşti, ce lumi fantastice ne-au dezvăluit, ce bucurie au sădit în noi şi cât de drag ne-a fost să ne hrănim cu ele.

La ce sunt însă bune poveştile şi ce rol au ele în viaţa copiilor?

Importanţa poveştilor a fost recunoscută de însăşi Academia Americană de Pediatrie, care în urmă cu câţiva ani a introdus în politica sa practica ca medicii pediatri să recomande părinţilor să le citească copiilor de la vârste fragede.

Şi ştiu americanii ce ştiu.

Prin expunerea la poveşti, copiii au deopotrivă beneficii cognitive, emoţionale şi sociale, iar dezvoltarea lor este accelerată pe toate cele trei planuri.

#1 Poveştile trec, cuvintele rămân: dezvoltarea vocabularului şi a abilităţilor de comunicare

Cuvintele au, pare-se, acea capacitate de a se lipi de cel ce le întâlneşte într-o poveste. Limba română are undeva la 80.000 de cuvinte. Acasă, în familie, sunt folosite foarte puţine dintre cele 80.000 de cuvinte. Si e perfect normal, doar n-o să vorbim ca în dicţionar prin casă.  

Prin poveşti, copiii au însă posibilitatea de a descoperi noi cuvinte (pe care poate nu obişnuim să le folosim în familie), dar şi asocieri neobişnuite de cuvinte. Asta îi va ajuta să îşi dezvolte vocabularul, să înţeleagă sensurile cuvintelor, importanţa lor şi să înveţe să se folosească de ele pentru a comunica cu uşurinţă.

La vârste mici, capacitatea de învăţare a copiilor este atât de mare încât le e facil să prindă din zbor tot ce aud nou. Deci cu cât sunt mai expuşi poveştilor, cu atât impactul acestora asupra lor va fi mai mare.  

#2 Memorie brici: creşte capacitatea de memorare

Fluxul narativ presupune un efort de memorare, de recunoaştere a personajelor şi caracteristicilor lor, dar şi a subiectului poveştii. Interesant e că memorarea este înlesnită tocmai de curgerea poveştii. Copiilor le este mult mai uşor să reţină orice, când acel orice este transformat în poveste.

De altfel, în cazul copiilor de grădiniţă şi şcoală, memoria poate foarte uşor antrenată prin poveste dacă în timpul sau la finalul acesteia sunt întrebaţi despre naraţiunea în cauză (despre subiect, despre personaje, despre ce le-a plăcut şi de ce le-a plăcut).

#3 Cu capul în nori: Dezvoltarea gândirii creative şi a imaginaţiei

Poveştile mişcă rotiţele imaginaţiei. În mod natural, copiii îşi vor accesa resursele creative pentru a da viaţă şi culoare lumii poveştii pe care o ascultă. În mintea lor, cuvintele se vor transforma în imagini.

Ba mai mult, pornind de la poveste, copiii pot fi îndemnaţi să contribuie ei înşişi la aceasta, să vină cu propria variantă asupra finalului sau a punctului cuminant, să creeze un nou personaj sau un alt loc de desfăşurare a acţiunii sau, de ce nu, să creeze o nouă poveste pornind de la personajele celei pe care tocmai au auzit-o.

#4 Copii mai buni: Creşterea empatiei şi a toleranţei

Poveştile au impact asupra comportamentului social. Există inclusiv studii care arată că acei copii expuşi la poveşti în mod regulat manifestă o capacitate mai mare de a îi înţelege pe ceilalţi, de a le desluşi gândurile, sentimentele şi, încă mai important, intenţiile, dar şi de a fi empatici.

Puterea poveştilor vine şi din faptul că ele le oferă celor mici multiple perspective asupra lumii şi asupra oamenilor din diverse părţi ale lumii. Aşa devin mai toleranţi şi mai dornici de a de implica, de a acţiona.

#5 Copii descurcăreţi: Experimentarea situaţiilor prin simulare

Universul copiilor este, în general, destul de limitat. Şi e de înţeles. În primii ani de viaţă, au nevoie de multă predictibilitate în viaţa lor. Cu toate astea e la fel de important să şi exploreze, să experimenteze, să-şi îmbogăţească experienţele. Aici intervine povestea. Prin situaţiile imaginare pe care le livrează, povestea îi pune în contact cu situaţii diverse, la care altfel nu ar fi avut acces.

Poveştile au această componentă educaţională, în sensul că oferă posibilitatea de a simula modul de reacţie într-un context anume. Cercetătorii au descoperit că activitatea cerebrală care se produce atunci când suntem expuşi la poveşti este foarte similară cu experimentarea situaţiei respective în viaţa reală. Poveştile sunt ca nişte simulatoare, unde copiii pot învăţa şi exersa cum să facă faţă unor probleme. 

#6 Copii care ştiu să-şi gestioneze sentimentele: Dezvoltarea inteligenţei emoţionale

Când cei mici au parte de poveşti care pun în lumină trăirile umane, asta îi va ajuta să-şi cunoască, înţeleagă şi să-şi accepte propriile sentimente. Le va fi de folos să ştie că emoţiile sunt absolut fireşti şi că este ok să şi le manifeste deschis. Îi va face să înţeleagă cum să citească emoţiile altora şi cum să acţioneze şi reacţioneze la ele.

Apoi, poveştile pot ajuta la creşterea stimei şi a încrederii în sine. Dezvăluindu-le lumi noi, culturi şi civilizaţii noi îi ajută pe copiii să-şi dea seama care este locul lor în lume.

Şi bebeluşii au nevoie de poveşti

Probabail o afirmaţie ca asta aduce multă nedumerire. De ce adică ar avea nevoie bebeluşii de poveşti? Bebeluşii nu înţeleg cuvintele şi sunt prea mici ca să urmărească firul narativ, fie el şi unul extrem de simplu.

Şi totuşi ei au nevoie de poveşti. Să li se citească poveşti. Asta contribuie la dezvoltarea creierului lor în creştere şi le oferă premisele dragostei pentru cărţi şi poveşti care îi va însoţi  în viaţa adultă.

Nu există limită inferioară de vârstă la care să începi să îi citeşti bebeluşului. Poţi să o faci inclusiv când e încă în burtică. Vocea ta îl linişteşteşte, iar ataşamentul devine mai puternic.

În primele luni de viaţa, cititul poveştilor îl va ajuta pe bebe să îşi dezvolte limbajul. Doar ascultându-te, creierul său va începe să recunoască un anumit tipar al comunicării, va recepta ritmul, cadenţa vorbirii şi va începe să asimilize cuvintele la care este expus şi să le dea sens.

Fă-l să iubească poveştile! 6 sfaturi de încheiere

  • Creează o rutină şi încearcă să îi citeşti măcar o carte pe zi
  • Stabileşte un loc confortabil (pat, canapea, fotoliu) unde să vă aşezaţi pentru citit şi fă acel loc parte din rutina de citit
  • Închide televizorul, radioul și orice alt dispozitiv care poate distrage atenția de la povești și alege un loc liniștit, unde copilul să îți poată asculta și urmări cu usurință vocea în timp ce îi citești
  • Tine-ţi copilul în braţe sau lipit de tine atunci când îi citeşti, pentru ca el să îţi poată vedea faţa şi cartea din care îi citeşti
  • Fă poveştile incitante şi interactive, jucaţi-vă, scoate sunete amuzante şi distraţi-vă
  • Implică copilul în poveste încurajându-l să vorbească despre ce se întâmplă în ea, despre personaje, uitaţi-vă la imaginile din carte şi repetă-i cuvintele şi frazele familiare
  • Lasă-l pe cel mic să-şi aleagă singur cărţile când este suficient de mare pentru asta şi pregăteşte-te să-i citeşti cărţile preferate din nou şi din nou

Să aveţi spor la poveşti, mami!

Dacă îţi pare util articolul, împărtăşeşte-l şi cu alţii. Ar fi frumos să fie cât mai mulţi iubitori de cărţi şi poveşti.

Iar dacă vrei să vezi cum arată poveştile noastre imprimate pe hăinuţe de bebe, le găseşti aici.